Sunt urme de suflet pe tot ce-am fost candva “EU”
Un strigat de-“adio” rasuna apatic in creierul meu
Din amalgamuri de vise pure “te-ai nascut”
Eu ti-am dat nume…
Nu esti tu, cel de restul stiut,
Ci cel doar de mine perceput.
Pe aripi de uitare am zburat cu tine
In clipe in care nu doream sa stiu nici de mine.
M-ai dus departe de tot ce-a fost rau,
Si te-am iubit, chiar daca niciodata n-ai fost al meu.
Si inca imi spun ca ceva din mine inca traieste.
Ca nu m-am pierdut in dune de sperante desarte.
Inca mai sper ca ceea ce am facut nu e gresit,
Ca atunci cand ti-am dat drumul, spre mine, candva, vei fi pasit.
Stiu ca sincronizarea umana e un joc de noroc
Si ca sentimentele noastre nu pot fi controlate mai deloc.
Nici nu cred ca as vrea, chiar daca as putea,
Sa te alung de tot din inima mea.
Ca un plasture perfect te-ai asezat pe rani inca deschise
Acum mi-e greu sa te inlatur. Sunt vremuri de restriste.
Te-as fi tinut un pic mai mult pe cicatrici recent formate
Daca as fi stiut ca poti ramane macar… aproape.
De unde esti, nimic nu-ti spune…
Nici eu nu-ti spun ca ai fi putut ramane.
Din strafunduri egoiste imi doresc sa fi ramas
Si in veacuri tulburate sa ramai al meu extaz.
Ramai ramai ramai ramai… ramai!
Te iubesc chiar de nu esti cel dintai!
Sunt urme de suflet pe tot ce-am fost candva “EU”
Sunt urme de “TINE” in sufletul meu!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu