vineri, 16 septembrie 2011
Abandon.
Vreau sa fug de tine, de mine de voi... dar cel mai mult, de voi, pentru ca in voi vad doar raul ce sta sa izbucneasca in orice clipa din mine. Traind printre voi e similar cu a pasi pe teren minat... Ceva imi strange inima cu un cleste zimtat parca. Respir dureros de greu si cu fiecare incercare inspirativa sper sa urmeze ultima expiratie eliberativa care sa-mi ia cu ea sufletul patat si obosit in cel mai frumos necunoscut si sa pot spune : ADIO amintiri, adio EU (cu bune si cu rele), adio CALATORI GRABITI, adio TU!!!... Doresc sa renasc la nesfarsit, eu, cea de dinainte de a exista macar....sa daram uratul castel de nisip si sa construiesc impreuna cu tine cea mai rezistenta fortareata in interiorul careia sa ne cladim propriul univers curat, ingenuu, fericit, optimist, plin de zambetele noastre si de privirea ta luminoasa si scapata de povara trecutului vitreg!!!
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu