luni, 25 februarie 2013

Picatura de apa din desert.

             Se pare ca din cand in cand ne mai iubeste si pe noi cate cineva. Asa ne mai trezim cu cate un zambet tampitel pe fata si ce sa si facem?! - In timp, iubim si noi inapoi mai mult decat credeam vreodata ca se poate. Fara tunete si fulgere. Fara drame inutile. Fara reprosuri si jocuri meschine! Ii iubim caldut, constant si sincer, pentru echilibrul despre care ne reamintesc de fiecare data ca suntem capabili singuri sa-l dobandim, Ii iubim pentru ca ne iubesc liber, fara a naste in noi atasamente bolnavicioase. Ii iubim nu doar nesabuit. Ii iubim cu sufletul, mintea si corpul pentru ca ei sunt exact ceea ce aveam mereu nevoie si nu credeam candva ca vom gasi in altcineva in afara de noi insine. Ei sunt intruchiparea noastra in cea mai minunata forma. :)

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu