contradictii matrimoniale

Ieri cum stateam linistita si plictisita pe mess, deodata ma trezesc din starea de reverie cu un buzz violent intr-o fereastra d mess. Era o fosta colega de liceu cu care n-am avut prea multe tangente in timpul liceului, adica, sincera sa fiu, nu era una din persoanele careia puteam sa ma destanui:))...Interesant este ca de cateva luni mai intra sa ma intrebe in ce "stadiu" mai e viata mea amoroasa ca si pretext pentru a-si face introducerea in viata ei ...Deja de ceva vreme imi spune ca ea si prietenul ei se pregatesc de nunta, ca nu mai pot sa astepte, ca trebuie sa se casatoreasca si ei si alte bla-bla-uri care imi intorc stomacul pe dos (si nu din cauza romantismului cu care ar fi vorbit despre acest lucru, ci din cauza indoctrinarii cu care vorbea, ca si cum ar fi executat o pedeapsa la inchisoare pentru ca...."asa trebuie"). Mai intai mi-a prezentat data nuntii care va avea loc pe undeva pe la mijlocul lui 2010, dupa care i-am urat felicitarile mele chiar daca nu cred in aceasta "uniune" formala. Spunandu-i ca eu personal nu cred in casatorie a inceput domnisoara sa-mi insire motivele pentru care trebuie trebuie s-o faci : "pentru ca asa zice toata lumea, pentru ca asa zice Dumnezeu" (ca sa nu mai mentionez ipocrizia cu care a zis-o avand in vedere ca fatuca nu e usa de biserica, nu se sfieste sa mai scoata cate o vorba pe la spatele altora, sau sa injure aiurea, sau sa minta de ingheata apele si tind sa mai fac o paranteza spunand ca nici eu nu sunt o persoana prea credincioasa ...si am o infinitate de defecte dar nu sunt atat de ipocrita sa invoc "cauza divina" cand nu am argumente plauzibile)".
In fine, important este ca daca imi spunea ca se marita pentru ca asta o face fericita si pentru ca asa vrea ea ca are motive intemeiate (oricare ar fi ele) nu as fi comentat nimic, pana la urma ma doare la baston ce face cu viata ei, dar deja e prea mult, e trist mai degraba sa observ cat de indoctrinata poate fi o persoana care pana la urma traieste in democratie, are toate sansele sa-si faca viata asa cum doreste, familia nu o obliga la nimic, o face doar pentru ca i se sugereaza (asa a auzit si ea din mosi stramosi, de la cave man incoace:))....aaaa...si sa nu uitam de puterea divina,:|).
Eu macar am motivele mele pentru care stiu ca nu o sa o fac niciodata... In primul rand pentru ca e ca si cum, din lipsa de incredere in persoana iubita, ai pune-o sa-ti semneze un act prin care sa-ti jure ca te iubeste toata viata, ca nu te inseala niciodata, sa ai tu acolo actul semnat....Si ce???...parca stiam ca iubirea o porti in suflet si comportamentul tau fata de persoana iubita e singura garantie ca acesta o sa te iubeasca in continuare si chiar si atunci exista factori externi care ti-o pot perturba in orice moment.... In al doilea rand e ca si cum ai amesteca familia cu afacerile = iubirea (care e un fenomen destul de abstract si diferit ca perceptie pentru fiecare dintre noi) si semnarea de acte ( total aberanta in cazul de fata).
Pentru mine e ca si cum i-ai spune celui de langa tine : " te pun sa-mi semnezi ca o sa ma iubesti toata viata, desi probabil in timp o sa devin o nesuferita neinteresanta si poate tu o sa te plictisesti de mine, si poate o sa mai si atentezi la sanatatea mea fizica:)), poate ca o sa ma inseli de vreo cateva ori incat sa ma acresti pe viata, poate ca o sa devii o putoare ordinara care nu e in stare sa faca nimic, dar sa sustina ca el e barbatul in casa, dar totusi, pentru ca acum semnat un act sa stam si sa patimim impreuna, sa ne "bucuram" de cat de insuportabili devenim amandoi pe zi ce trece si cat o sa platim pt privarea de ceva frumos inca de la bun inceput doar pentru ca nu am avut incredere unul in celalalt si ne-am obligat sa ne iubim...."
Dragoste cu de-a sila nu se poate fratilor, ori e, ori du-te in alta parte, iar daca e, fi recunoscator ca o ai, atata timp cat o ai, nu obliga persoana iubita sa-ti jure niste aberatii despre sentimente pe care nu stie cat timp o sa le aibe...
Acum s-ar putea sa se creada ca nu sunt prea romantica sau ca poate cred ca dragostea e efemera....despre iubire nu cred nimic, nici ca e efemera, nici ca dureaza, dar sper din toata inima sa dureze si sa fie asa cum este acum....asta e tot ce pot sa fac, sa SPER...

Distractie placuta azi (ca tot e sambata si e vreme faina)!... sa fiti iubiti si sa iubiti fara a incatusa sau fara a va lasa incatusati!;)